Menstruatia in Antichitate

Din păcate, există puține informații precise despre practicile menstruale din antichitate, deoarece subiectul era considerat tabu și nu era discutat deschis. Cu toate acestea, există câteva cercetări și studii care au explorat acest subiect, bazându-se pe texte istorice, artefacte și dovezi arheologice. În antichitate, metodele de îngrijire menstruală erau diferite în funcție de regiunea și cultura din care provenea fiecare femeie.

În diferite culturi antice, existau diverse practici și percepții legate de menstruație. În Egiptul Antic, de exemplu, se credea că menstruația era un semn al fertilității și al bunăstării, iar femeile care menstruau erau considerate sacre și respectate în societate.

În Grecia Antică, se credea că menstruația era o manifestare a purității și a puterii feminine, iar femeile care menstruau erau adesea considerate capabile să transmită aceste calități altor persoane prin intermediul contactului fizic.

În Mesopotamia Antică, se credea că menstruația era un semn al necurăției și al defăimării, iar femeile care menstruau erau adesea marginalizate și izolate.

În cultura vikingă, se credea că menstruația era un semn al puterii și al capacității femeii de a influența lumea înconjurătoare prin intermediul ciclurilor sale lunare.

În multe culturi antice, inclusiv în India și China, femeile care menstruau erau adesea izolate și supuse unor restricții alimentare și fizice, iar menstruația era considerată o manifestare a necurăției.

Menstruatia in Egiptul Antic

Există puține informații detaliate despre practicile menstruale din Egiptul Antic, dar se pare că sângele menstrual era considerat un element sacru și era asociat cu fertilitatea și nașterea.

Potrivit unei teorii, exista o practică în Egiptul Antic numită „purificare lunară” sau „purificare menstruală„, care era efectuată de femei în timpul menstruației. Se credea că menstruația era un proces de purificare prin care se elimină elementele nedorite din corpul femeii și că femeile care menstruau erau considerate sacre.

De asemenea, există dovezi că femeile din Egiptul Antic foloseau tampoane făcute din bumbac sau lână pentru a absorbi sângele menstrual. În plus, există referințe la utilizarea unui produs numit „kohl menstrual„, care era un amestec de kohl (un pigment de ochi folosit pentru a sublinia ochii) și sânge menstrual. Se credea că acest produs avea proprietăți magice și proteja femeile de rău.

Kohl-ul a fost folosit în Egiptul Antic în general pentru a-și accentua ochii și pentru proprietățile sale curative și protectoare. Folosirea kohl-ului a fost, de asemenea, considerată un act ritualic sacru, deoarece se credea că acesta putea proteja ochii împotriva ochilor răi și că putea îmbunătăți vederea.

Amestecarea kohl-ului cu sânge menstrual a fost o practică mai rară, dar se credea că acesta avea proprietăți speciale de protecție și că putea fi folosit pentru a proteja femeile în timpul menstruației. Cu toate acestea, este important să reținem că acestea erau credințe și practici ale unei culturi antice, care nu sunt susținute de știința modernă și pot fi considerate superstiții.

Statuia zeiței Taweret din Egiptul Antic – această statuie din perioada dinastiei a 18-a este reprezentată cu un abdomen proeminent și cu sânge menstrual care curge din vulva ei. Taweret era considerată zeița protecției și a nașterii în cultura egipteană.

În Egiptul Antic, se credea că menstruația era o purificare și, prin urmare, nu era necesară o igienă excesivă. Femeile purtau un fel de chilot subțire și, uneori, un bandaj din bumbac pentru a absorbi sângele.

Menstruatia in lumea greco-romana

Un studiu publicat în jurnalul Medical Humanities în februarie 2018 – „Menstrual hygiene in ancient Greece and Rome: a historical overview”, realizat de catre Maria Liston și Victoria Leonard, a examinat scrierile medicale din Grecia și Roma antice pentru a înțelege practicile medicale și culturale legate de menstruație. Studiul a descoperit că, deși existau unele cunoștințe medicale despre menstruație, cum ar fi legătura dintre menstruație și fertilitate, majoritatea informațiilor erau bazate pe superstiții și credințe culturale.

De asemenea, au fost descoperite diferite artefacte și obiecte din antichitate care sugerează practici menstruale. De exemplu, s-au găsit tampoane din lână și pânză în situri arheologice din perioada romană, iar unele statui ale zeițelor din acea perioadă sunt reprezentate cu sânge menstrual.

Statuia zeiței Artemis din Efes (cunoscută și sub numele de Diana în cultura romană) – această statuie din secolul al VI-lea î.Hr. a fost considerată una dintre cele mai importante statui din lumea greco-romană. Zeița este reprezentată cu sâni mari și cu un abdomen proeminent, iar pe picioarele ei sunt reprezentate mici ghemotoace de lână, care sugerează absorbirea sângelui menstrual.

În Grecia Antică, se recomanda femeilor să-și facă băi în apă caldă, să poarte haine curate și să evite exercițiile fizice extenuante. Femeile romane, de asemenea, aveau propriile lor metode de îngrijire menstruală, cum ar fi purtarea unui fel de pâslă subțire pentru a absorbi sângele sau utilizarea de tampoane din lână.

Menstruatia in Mesopotamia

La fel ca în cazul Egiptului Antic, informațiile despre practicile menstruale din Mesopotamia antică sunt limitate, dar există unele dovezi care sugerează anumite practici și credințe legate de menstruație.

Potrivit unor tablete cuneiforme găsite în Mesopotamia, exista o practică numită „purificare lunară” sau „purificare menstruală”, care era efectuată de femei în timpul menstruației. Această practică consta în a se abține de la anumite alimente și activități și de a efectua unele ritualuri de curățare. De asemenea, se credea că femeile care menstruau erau considerate necurate și că trebuie să evite contactul cu bărbații și cu alte femei care nu menstruau.

Statuia zeiței Ishtar din Mesopotamia – această statuie din perioada babiloniană a fost găsită la Uruk și este reprezentată cu un abdomen proeminent și cu sânge menstrual care curge din vulva ei.

În plus, există dovezi că femeile din Mesopotamia antică foloseau tampoane făcute din bumbac sau lână pentru a absorbi sângele menstrual. De asemenea, există referințe la utilizarea unor produse numite „amulete menstruale”, care erau purtate de femei pentru a le proteja de rău în timpul menstruației.

Menstruatia in cultura vikinga

In cultura vikingă, se credea că femeile aveau puteri speciale, iar menstruația era considerată un simbol al acestor puteri. Se credea că femeile aveau capacitatea de a influența lumea înconjurătoare prin intermediul ciclurilor lor menstruale și că aceste cicluri erau strâns legate de ciclurile lunare și de alte aspecte ale naturii.

În cultura vikingă, femeile care menstruau erau adesea respectate și apreciate pentru aceste puteri speciale, iar existau obiceiuri și ritualuri care să le celebreze. De exemplu, în timpul ceremoniilor de căsătorie, femeile care menstruau erau considerate deosebit de importante, deoarece se credea că puterile lor speciale ar putea aduce noroc și fertilitate în căsnicie.

De asemenea, se credea că femeile care menstruau erau capabile să intre în contact cu lumea spirituală și să obțină informații și viziuni deosebite. Aceste percepții și practici reflectă modul în care cultura vikingă a înțeles și a valorificat ciclurile menstruale ale femeilor, într-un mod diferit de alte culturi antice.

Menstruatia in India si China antice

În India și China antice, menstruația era considerată o problemă de igienă personală și, în unele cazuri, era privită cu rușine și stigmatizare.

În India, femeile care menstruau erau adesea izolate în perioada menstruației și erau considerate necurate. Ele nu aveau voie să intre în temple sau să participe la ceremonii religioase, iar în unele comunități, nu le era permis să intre în casele altor oameni sau să atingă lucruri care urmau să fie folosite de alți membri ai comunității. Această practică a fost cunoscută sub numele de „chaturmas” și a fost abolită în India abia în 2018.

În China, existau reguli stricte privind igiena menstruală și femeile erau învățate să-și mențină igiena personală în timpul menstruației. De asemenea, menstruația era văzută ca o pierdere de energie vitală și se credea că femeile aveau nevoie să-și odihnească corpul în timpul ciclului menstrual.

În general, practicile menstruale din India și China antice reflectau valorile și normele culturale ale acelor societăți și se concentrau în principal pe igienă și respectarea tradițiilor și normelor culturale.

Alte referinte la menstruatia in antichitate

Există și alte cercetări care au explorat practicile menstruale din antichitate. Iată câteva exemple:

Istoria culturală a menstruației

Studiul „The cultural history of menstruation” publicat în 2010 în jurnalul Lancet. Acest studiu a examinat practicile menstruale din întreaga lume și din toate perioadele istorice, inclusiv antichitatea.

Printre altele, studiul a examinat ideile și credințele despre menstruație din diferite culturi, practicile menstruale, metodele de gestionare a menstruației și impactul social și cultural al menstruației.

În ceea ce privește antichitatea, studiul a evidențiat faptul că menstruația a fost uneori asociată cu puteri sacre și spirituale, dar și cu stigmatizarea și marginalizarea femeilor. În culturile antice, menstruația a fost adesea considerată o sursă de contaminare și de impuritate, iar femeile care menstruau erau deseori marginalizate și exclusă din anumite activități și locuri. Cu toate acestea, în anumite culturi antice, menstruația a fost văzută și ca o manifestare a puterii feminine și a creativității.

Studiul a analizat, de asemenea, practicile menstruale și metodele de gestionare a menstruației în antichitate, inclusiv utilizarea de obiecte absorbante, cum ar fi tampoanele din bumbac sau lână, precum și utilizarea unor produse speciale, cum ar fi amuletele menstruale sau produsele cosmetice care conțineau sânge menstrual.

Coliba menstruației și tabuul menstruației: un studiu asupra realității sociale în regiunea rurală Rajasthan, India

Studiul „The menstrual hut and menstrual taboo: a study of social reality in rural Rajasthan, India” , publicat în 1981 în jurnalul Man. Acest studiu a examinat practicile menstruale dintr-un sat din India în perioada modernă, dar a inclus și o discuție despre practicile menstruale din antichitate.

Studiul a arătat că în satul din Rajasthan, femeile care menstruau erau considerate impure și marginalizate în timpul ciclului lor menstrual. Ele erau obligate să locuiască într-o colibă specială, numită „gufa„, care era situată la marginea satului și erau obligate să respecte anumite restricții, cum ar fi să nu atingă alimente, să nu participe la activități religioase sau să nu intre în contact cu bărbați. De asemenea, se credea că femeile care menstruau pot aduce ghinion și să atragă spirite rele și erau adesea marginalizate și stigmatizate de către comunitate.

În ceea ce privește antichitatea, studiul a discutat despre practicile menstruale din culturile antice, inclusiv din Egiptul Antic și India Antică. În India Antică, menstruația era considerată impură, iar femeile care menstruau erau supuse unor restricții similare cu cele din satul din Rajasthan. În Egiptul Antic, femeile care menstruau erau considerate purificatoare și puteau fi folosite pentru a purifica bărbații sau obiecte sacre.

Luna înăuntrul tău: ciclurile menstruale, menstruația și simbolismul lunar în iudaism și alte culturi

Studiul „The moon inside you: menstrual cycles, menstruation and lunar symbolism in Judaism and other cultures„, publicat în 2016 de Tamar Ross. Acest studiu a examinat practicile menstruale și simbolismul lunar în iudaism și alte culturi din antichitate și perioada modernă.

Studiul a analizat mai întâi modul în care menstruația a fost percepută în diferite culturi și perioade istorice, inclusiv în iudaismul biblic și talmudic, grecia antică, Roma antică, Egiptul Antic și în cultura arabă. Acesta a arătat că în multe culturi, menstruația era asociată cu simbolismul lunar și ciclicitatea naturală a vieții și a societății. În iudaismul biblic și talmudic, de exemplu, menstruația era asociată cu luna nouă și cu începutul unui nou ciclu.

Studiul a continuat prin a explora modul în care aceste simbolisme și practici menstruale sunt reflectate în modul în care femeile sunt tratate în diferite culturi. De exemplu, în cultura arabă, femeile care menstruau erau marginalizate și izolate, fiind considerate impure și neadecvate pentru a efectua anumite sarcini. În contrast, în iudaism, menstruația era considerată un act natural și normal al corpului feminin și nu existau restricții majore legate de aceasta, cu excepția unor interdicții ritualice limitate.

Concluzii

În general, în antichitate, nu existau produse igienice specifice pentru menstruație, așa cum le cunoaștem astăzi. Femeile foloseau materiale disponibile, cum ar fi pânza, lâna sau bumbac, pentru a absorbi sângele menstrual. Igiena personală era importantă, iar femeile erau sfătuite să-și facă băi regulate și să-și schimbe hainele și materialele de absorbție cu regularitate.

Din fericire, lumea s-a schimbat. Desi inca este considerat un subiect tabu, menstruatia este un prezent un topic mai putin problematic decat in antichitate, in mare parte datorita accesului la informatii.

Afla mai multe despre menstruatie si cum sa o gestionezi corect aici